“Te încurajez să…”

Facebook memories #5
Postat: 14 Ianuarie 2019

Cred că lumea ar fi un loc un pic mai bun dacă am evita clișeele lingvistice și am folosi anumite expresii cu scopul nobil pentru care au fost create.

Cuvintele sunt puternice. Nu mă crezi? Ești bou!
Cum te face asta să te simți? 🙂

În lumea corporatistă și în politică cel puțin, există multe astfel de expresii contradictorii și exagerate.

„To be (perfectly?) honest” e de obicei urmată de o minciună, sau cel puțin implică faptul că de obicei vorbitorul minte dar de data asta e onest.

“With all due respect” e de obicei preludiul unei insulte care nu are legătură cu respectul sau cu un dezacord politicos.

Iar “Te încurajez să”, din ebraicul “I encourage you to”, e una dintre cele mai descurajatoare expresii traduse și adaptate cu lopata care mi-au fost livrate în momente în care aveam nevoie să fiu cu adevărat încurajat.

Cu 3 lucruri am rămas din 4 ani de Politehnică și 2 de master:

1. Clientul ne plătește salariul.
2. LASER= Light Amplified by the Stimulated Emission of Radiation.
3. Pe client îl prostești o singură dată.

Extrapolând de la punctul 3., aș zice că pe om îl înșeli o singură dată.
Și aș exagera. Dar, cel puțin, cred că îi clatini încrederea și dorința de a colabora eficient cu tine, oricare ar fi contextul, atunci când nu te simte sincer, orice ar presupune această sinceritate.

În momentul în care am o dificultate, iar cineva îmi spune direct “Te încurajez să mai citești asta și asta, plus să faci exercițiile ălea”, și asta e tot, în mine se traduce ceva de genul: nu-ți pasă cu ce mă confrunt, nu ai niciun interes să mă ajuți, îmi invalidezi efortul, îmi pasezi toată responsabilitatea cu superioritate și îmi spui că trebuie să mă descurc singur.

Un mod de livrare care m-ar încuraja în mod real, în cazul în care vorbim de încurajare, ar fi:
“Observ eforturile tale în situația asta. Partea X o faci foarte bine, și ai demonstrat asta în situația Y. Sper că ești mândru de tine. Cred că te-ar ajuta să citești și asta și să încerci exercițiile astea după. Pe mine m-a ajutat să înțeleg mai bine. Ce zici? Încerc să te ajut cu tot ce pot.”

Am citit, dacă rețin corect, în “Attached”, că atunci când ți se oferă disponibilitate rar apelezi la ea, fiindcă ai încredere că e acolo și încrederea asta te încurajează în demersurile independente.

Altfel, m-ar bucura o cerință nevoalată de tipul “Îți recomand asta” sau “Fă asta”.
Ar presupune claritate și ar elimina discordanța.

Poate nu toată lumea se gândește serios la aspectele astea.
Eu iau lucrurile la propriu, ca și cleptomanii.

Evident, nu schimbă prea multe dacă doar postăm nemulțumiri pe Facebook sau povestim de ele la bere și rămân acolo, iar frustrarea în interior.
Îmi doresc să încerc să ofer cât mai mult feedback constructiv atunci când am ocazia.