Banii

Mi se pare important să înveți (să te educi) despre ce înseamnă cu adevărat lucrurile pe care crezi că le știi, pe care le iei de bune zi de zi fără să le verifici și despre care începi să bănuiești că ai prejudecăți disfuncționale atunci când îți dai seama că realitatea ți le infirmă în mod repetat, indiferent de consensul general sau de ce ai învățat acasă și la școală.

De câteva luni am început să mă educ dpdv financiar. În unele țări e o normalitate, la fel cum în altele, ca a noastră, încă nu e. Ignoranța costă, fiindcă din păcate unii oameni și unele instituții, companii (tot oameni) sunt dispuse să profite de această ignoranță și să îți ia mai mult decât îți oferă, servind în primul rând interesele lor, nu pe ale tale ca și client.

Banii

Eram curios de mult cum funcționează, la fel cum am fost mereu curios cum funcționează bursa de valori. Mi se părea dureros efortul de a începe de la zero, mai cu seamă că jargonul e conceput să descurajeze înțelegerea de către omul obișnuit. Ca în medicină. De aia mi-a plăcut misiunea lui Tony Robbins din cartea “Banii”, pe care o turbo-recomand.

Banii, în concepția mea de acum, sunt un instrument de schimb de valoare.

Bancnotele (hârtia, plasticul) în sine nu au valoare intrinsecă, cum are de exemplu aurul. Au valoare fiindcă toți am hotărât la nivel global că au. Adică, poți să le schimbi pe ceva de ce ai nevoie sau îți dorești. Ceva ce are valoare pentru tine. Îmi dai o bancnotă de 5 lei, îți dau la schimb o pâine, fiindcă atâta am convenit prin cerere și ofertă că valorează azi o pâine, relativ la alte bunuri și servicii. Îmi dai 2,000 EUR pe lună, îți dau la schimb 160 de ore din timpul și aptitudinile mele care-ți aduc ție valoare adăugată în luna aia, fiindcă atâta am convenit împreună că valorează, prin cerere și ofertă în piața forței de muncă.

Banii nu-s ochiul dracului, așa cum oamenii bogați dpdv financiar nu-s diabolici. Sunt probabil la fel de mulți oameni “răi” și bogați și săraci dpdv financiar. Unii câștigă bani mulți din trafic de persoane, alții câștigă bani mulți educând alți oameni astfel încât aceștia să aibă o viață mai bună (probleme mai bune).

Pe ce cheltui banii indică ce e cu adevărat valoros pentru tine, nu ce spui/îți spui că e valoros pentru tine. Ce e valoros pentru tine vine din valorile tale personale, conștiente sau inconștiente.

Banii nu sunt în număr limitat pe Pământ. Bani noi se creează în fiecare zi, așa cum valoare nouă se creează și se produce în fiecare zi. Numărul lor e teoretic nelimitat.

Cu cât aduci valoare unui număr mai mare de oameni, cu atât vor fi mai mulți oameni care să îți ofere la schimb banii lor pentru ceea ce tu le oferi lor, deci cu atât vei câștiga mai mulți bani. E alegerea ta de ce ți-i dorești și cum îi folosești. Poți să-ți tapetezi pereții cu aur, sau poți să hrănești milioane de oameni care nu au ce mânca. Oamenii aceia nu vor avea ce mânca nici dacă rămâi sărac dintr-o virtute morală distorsionată.

Apple sunt în top la încasări fiindcă pentru foarte mulți oameni e valoros să aibă un iPhone.

Tesla sunt în top la încasări fiindcă pentru foarte mulți oameni e valoros să contribuie la o viziune nobilă, sustenabilă și futuristă a vieții pe Pământ.

Instagram sunt în top la încasări fiindcă pentru foarte mulți oameni e valoros narcisismul.

Marlboro sunt în top la încasări fiindcă pentru mulți oameni, printre care și eu, e valoros fumatul.

Aveam o dificultate mare legată de percepția cuvintelor “valoare” și “valoros”. Acum înțeleg că dacă ceva e valoros pentru mine, nu înseamnă neapărat că îmi aduce bunăstare și fericire.

Bursa

Bursa se numește bursă de valori deoarece asta se întâmplă acolo (online, mai mult): se face schimb de valori. E o piață, ca oricare alta, care funcționează pe bază de cerere și ofertă. Se tranzacționează active financiare, numite și titluri de valoare (securities): acțiuni, obligațiuni și altele. O tranzacție implică un cumpărător și un vânzător, la fel ca la Profi-ul din fața blocului. Într-o tranzacție, trebuie să oferi ceva ca să primești ceva. De aia ni se tot spune că iubirea necondiționată nu e tranzacțională – adică oferi, fără să aștepți ceva în schimb.

Unii spun că “joci la bursă”. Aceia sunt cei 80% care își pierd banii, așa cum avertizează la fundul paginii orice site de specialitate (broker). La fel cum nu poți să câștigi la fotbal dacă nu cunoști regulile jocului, la fel e și în Trading (o formă de pariuri) sau în Investiții.

Ce fac oamenii bogați dpdv financiar, printre altele, e să investească la bursă. Adică să cumpere și să dețină active financiare care să crească și să producă bani mai mulți. Adică pun banii la lucru. Adică îi împrumută cu dobândă altora care știu să producă bunuri și să ofere servicii care aduc valoare oamenilor.

Active = îți bagă bani în buzunar. Ex.: un tractor; acțiuni la o companie.
Pasive = îți scot bani din buzunar. Ex.: un televizor cât peretele; noul iPhone.

Robert Kiyosaki zice că oamenii bogați cumpără active iar oamenii săraci cumpără pasive.
Tot el zice că banii te fac sărac. Mi-o luat o vreme să înțeleg asta, dar pe vremea aia nu știam cum sunt creați banii ca instrument și că banii înseamnă de fapt datorie.

Revenind la bursă:

Ipotetic, dacă compania Tesla ar fi împărțită în 10 bucăți, și acele 10 bucăți s-ar pune la vânzare publicului, fiecare bucată ar reprezenta o acțiune. Dacă Tesla în acel moment valorează $10,000, fiecare acțiune valorează $1,000. Deci cumpărând o acțiune, deții 10% din Tesla. Nu mai ești doar consumator, ești proprietar, producător. Dacă Tesla lucrează eficient și valoarea companiei ajunge la $20,000, cum tu deții o acțiune Tesla, adică 10% din Tesla, acțiunea ta cumpărată cu $1,000 va valora acum $2,000. Tu ai ajutat Tesla cu banii tăi să se dezvolte și să facă mai multe mașini superbe și ecologice pe care să le vândă celor ce le găsesc valoroase, iar pentru asta participi la o bucată din profitul companiei. Foarte simplist, așa funcționează acțiunile.

Ipotetic, dacă compania Tesla vrea să se împrumute de la oameni fără să ofere titlu de proprietate, emite obligațiuni. Obligațiunile înseamnă datorie pentru emitent. Tesla emit obligațiuni care costă $1,000 bucata, pe o perioadă ex. de 2 ani, în care îți oferă 10% dobândă anuală. Această dobândă se numește cupon. Aia înseamnă că tu le dai $1,000. După primul an, primești $100 dobândă. După al doilea an, primești încă $100 dobândă, plus cei $1,000 înapoi. Foarte simplist, așa funcționează obligațiunile. Titlurile de Stat, cum s-au emis recent în România, sunt tot obligațiuni.

Dacă înțelegi acțiuni (stocks) și obligațiuni (bonds), e mai mult decât suficient pentru început. Atât acțiunile, cât și obligațiunile, la fel ca traversatul străzii, presupun și potențiale beneficii și potențiale riscuri, de aia specific “pentru început”.

Probabil acum e mai clară și diferența dintre cheltuieli (pasive) și investiții (active).

Eu credeam că bursa e ochiul dracului, fiindcă așa e portretizată în majoritatea filmelor. Dar am aflat cu bucurie că atunci când industria investițională funcționează legal și etic, adică fără corupție și fraudă, beneficiul și valoarea adăugată e că pune în legătură oameni care economisesc și doresc să-și multiplice banii (care pot să-i împrumute) cu oameni care au nevoie de acei bani pentru a produce bunuri și servicii (care vor să-i împrumute), resursele ajungând astfel în posesia celor mai valorizate utilizări.

Revenind la bani:

Așa cum îi știm azi, valoarea lor fluctuează. Conserva mea preferată de ton pe care o cumpăram anul trecut cu 6.00 RON din Auchan acum costă 7.60 RON. Nu a crescut cererea pentru conserva aia neapărat, ci s-au devalorizat banii. Adică a scăzut puterea lor de cumpărare. Adică inflație (mai mulți bani în piață decât bunuri și servicii => cresc prețurile pentru bunuri și servicii).

Inflația se întâmplă anual și e pe la 4% în România. Aia înseamnă că dacă ai ținut banii sub saltea sau în contul curent, și-au piedut din puterea de cumpărare stând. Dacă i-ai pus într-un cont de economii cu dobândă 1%, degeaba ai mai mulți bani ca număr, căci ce poți cumpăra cu ei tot va fi cu 3% mai puțin decât anul trecut. Ai zice că-s cifre mici, dar fă calculele. Dacă anul trecut ai primit o mărire de salariu și ai ajuns la 5,000 RON, anul ăsta cu 5,000 RON poți cumpăra în mod real ce cumpărai anul trecut cu 4,800 RON.

De aia e bine ca banii să nu stea, ci să fie puși la lucru. Adică să fie investiți în companii care cresc și produc. Sau în propriul business, presupunând că scopul e să crească și să producă, ca implicit să ofere valoare adăugată oamenilor pe care-i servește.

Evident, poți să alegi companii care cresc și produc într-un mod aliniat cu valorile tale personale. Amintește-ți, unele produc gloanțe, altele curăță oceanul, ca exemple extreme. Ca exemple obișnuite, banca ta e listată la bursă. Firma care îți oferă curent, la fel. Și furnizorul tău de internet e listat la bursă – adică poți să cumperi acțiuni și să deții o parte din compania căreia îi plătești lunar serviciile.

Dacă vă doare pe careva capul, vă înțeleg și empatizez, deși am suprasimplificat articolul. Mi se întâmplă și mie des când învăț lucrurile astea, dar simt că merită să le înțeleg, făcând parte din viața mea de zi cu zi.

Ca resurse, pentru cine își dorește să înceapă să înțeleagă mai multe, pe mine m-au ajutat:

1. Grupul Facebook StiintaBanilor – Educatie Financiara – unde sunt o grămadă de oameni competenți și de ajutor, cărora li-s recunoscător.
2. Cartea Banii / Money a lui Tony Robbins – te ia de la zero și te ține de mână.
3. Filme: Inside Job; The Big Short; Margin Call.
4. How The Economic Machine Works, in 30 Minutes – by Ray Dalio
5. Cursul CFA Institute Investment Foundations