Scris inițial pe LinkedIn, în Mai 2023.
Ca să nu ne lungim, că e zi de lucru și țipă KPIii la noi mai tare decât corpul nostru și sufletele copiilor repeziți să crească, un om e un om, nu e un Business Analyst, Medic, Senior Developer, Automation Tester, Marketing Ninja, criminal, violator, hoț, sinucigaș, curvă, mountainbiker etc.
Identificarea asta… vă las să vă dați banii voștri pe psihoterapeuți ca să aflați singuri ce simțiți deja (pont: îs mai ok ăia care nu apar la TV și nu scriu cărți).
Suntem oameni și facem lucruri. Nu facem doar acele lucruri și, înăuntru, nu ne definește o identitate fixă, un rol, adică o imagine de la care ținem cu dinții și cu cuțitul să nu ne abatem. Poate de aia ne plac filmele care prezintă și perspectiva “criminalului”, “hoțului”, “violatorului”, “curvei” și a “CEO-ului” unui cartel de crimă organizată.
Cum ar fi ca, atunci când ne întâlnim într-un context social, să zicem “Practic medicina” (adică fac o muncă, printre alte lucruri) în loc de “Sunt medic”?
Când eram mic ne-o întrebat dirigintele, dn. Buzatu, la școală ce vrem să ne facem când creștem mari și m-am simțit intermitent vreo 30 de ani prost că am fost singurul din clasă care n-o răspuns. Adică am răspuns simplu, rușinat, cinstit: “Nu știu” și n-am cedat presiunilor. Acum, îmi vine să-l iau pe Andreiuț din clasa a V-a și a VIII-a (că am ratat public de două ori, ca să fie omologat, ca la recordurile de viteză) în brațe și să-l pup pe suflet, o intuit el ceva.
E la fel de simplu când ne zice o manea că banii n-aduc fericirea și că mai de preț este iubirea, dar noi suntem oameni cu școală și haine de firmă și conturi de investiții și citim cărți deștepte și ascultăm podcast-uri și știm noi mai bine.
Pagina lui Joldoș 